4 definiții pentru mătălnici

Explicative DEX

mătălnici vi [At: ȘEZ. III, 70 / Pzi: -cesc / E: cf mătalnic] (Reg) 1 A lucra alene. 2 A merge alene. 3 A se alinta. 4 A se linguși.

Sinonime

mătălnici vb. IV. intr. (reg.) 1 (despre oameni) v. Linguși. 2 (mai ales despre copii, tineri) v. Alinta. Răsfăța. Răzgâia.

Arhaisme și regionalisme

mătălnici, mătălnicesc, vb. IV (reg.) 1. a se alinta, a se linguși. 2. a lucra, a merge alene.

Tezaur

MĂTĂLNICÍ vb. IV. Intranz. (Regional) A lucra sau a merge alene (Hărăstăș-Turda). ȘEZ. III, 70. ♦ A se alinta, a se linguși. Com. din ROMAN. - Prez. ind.: mătălnicesc. Cf. m ă t a l n i c.

Intrare: mătălnici
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mătălnici
  • mătălnicire
  • mătălnicit
  • mătălnicitu‑
  • mătălnicind
  • mătălnicindu‑
singular plural
  • mătălnicește
  • mătălniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mătălnicesc
(să)
  • mătălnicesc
  • mătălniceam
  • mătălnicii
  • mătălnicisem
a II-a (tu)
  • mătălnicești
(să)
  • mătălnicești
  • mătălniceai
  • mătălniciși
  • mătălniciseși
a III-a (el, ea)
  • mătălnicește
(să)
  • mătălnicească
  • mătălnicea
  • mătălnici
  • mătălnicise
plural I (noi)
  • mătălnicim
(să)
  • mătălnicim
  • mătălniceam
  • mătălnicirăm
  • mătălniciserăm
  • mătălnicisem
a II-a (voi)
  • mătălniciți
(să)
  • mătălniciți
  • mătălniceați
  • mătălnicirăți
  • mătălniciserăți
  • mătălniciseți
a III-a (ei, ele)
  • mătălnicesc
(să)
  • mătălnicească
  • mătălniceau
  • mătălnici
  • mătălniciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)