opțiuni
3 definiții pentru măstăcănit

Explicative DEX

măstăcănit, ~ă smf, a [At: CV 1950, nr. 5, 32 / Pl: ~iți, ~e / E: nct] (Olt) 1-2 (Om) afurisit. 3-4 (Copil) afurisit.

Arhaisme și regionalisme

măstăcănit, măstăcănită, adj. (reg.) afurisit.

Tezaur

MĂSTĂCĂNlT, -Ă adj. (Prin Olt. ; și substantivat) (Om, copil) afurisit. Mamele spun copiilor care nu se mai astîmpărâ: „măstăcăniților”. CV 1950, nr. 5, 32. Fir-ar măstăcănit! L. ROM. 1 959, nr. 5, 73. - Pl.: măstăcăniți, -te. – Etimologia necunoscută.

Intrare: măstăcănit
măstăcănit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măstăcănit
  • măstăcănitul
  • măstăcănitu‑
  • măstăcănită
  • măstăcănita
plural
  • măstăcăniți
  • măstăcăniții
  • măstăcănite
  • măstăcănitele
genitiv-dativ singular
  • măstăcănit
  • măstăcănitului
  • măstăcănite
  • măstăcănitei
plural
  • măstăcăniți
  • măstăcăniților
  • măstăcănite
  • măstăcănitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)