3 definiții pentru mărgeniș
Explicative DEX
mărgeniș sn [At: MURNU, O. 92 / Pl: ~e / E: cf margine] (Nob) Țărm.
Arhaisme și regionalisme
mărgeniș s.n. (reg.) mal, țărm.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MĂRGENÍȘ s. n. (Neobișnuit) Mal, țărm. Să cat liman sau vro așezătură Pe mărgenișul mării, mă tem. MURNU, O. 92. - Pl. : ? – Cf. m a r g i n e.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mărgeniș
mărgeniș substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)