măhălit sn [At: (a. 1823) URICARIUL, VI, 576 / E: măhăli] 1 (Înv) Ocupație a hamalului. 2 (Înv; pex) Măhălărit.

măhălit n. transportul și plata mahalului.

măhălít n., pl. urĭ (d. mahal). Mold. Rar. Hamalîc.

măhălit, s.n. (înv.) 1. hamalâc. 2. plata mahalului (v.).

MĂHĂLÍT s. n. (Învechit) Acțiunea de a m ă h ă l i; ocupația hamalului; p. ext. venit realizat din taxa pe transportul cu hamali. Măhălitul tîrgului, să fie a cutiei tîrgului pe carele să-l ia după rînduiala aceea ce se urmează și pe la alte tîrguri (a. 1 823). URICARIUL, VI, 476, cf. BARCIANU, ȘĂINEANU, D. U. - V. măhăli.