ȘORICÉL, șoricei, s. m. 1. Diminutiv al lui șoarece; șoricuț. 2. (Pop.) Boală a vitelor care se manifestă prin umflături mari sub piele. – Șoarece + suf. -el.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘORICÉL ~i m. pop. (diminutiv de la șoarece) Boală a vitelor caracterizată prin apariția unor umflături dureroase șub piele. /șoarece + suf. ~el
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘORICÉL s. 1. (ZOOL.) (rar) șoricuț, (reg.) șoricaș. 2. (BOT.; Myosurus minimus) codițucă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘORICÉL s. v. bătrâniș.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șoricél s. m., pl. șoricéi, art. șoricéii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘORICEL, șoricei, s. m. (Inform.) Sinonim cu maus (2). – Cf. engl. mouse, fr. souris.
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
ivascu
| Semnalează o greșeală
| Permalink