Din totalul de 33 sunt afișate 20 definiții pentru mult, multi, mulți   conjugări / declinări

MULTI- Element de compunere care exprimă ideea de pluralitate și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr. multi-.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

MULTI- Element prim de compunere savantă, cu semnificația „mai mulți”, „mulțime”, „plural”. [< fr. multi-, cf. lat. multus – mult].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MULTI- elem. „mult”, „numeros”. (< fr. multi-, cf. lat. multi)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MULT, -Ă, mulți, -te, adj., adv. 1. Adj. Care se află în mare număr, în cantitate mare sau în sorturi diferite; de intensitate deosebită, de proporții mari, de durată lungă. ◊ Loc. adv. De (mai) multe ori sau in (mai) multe rânduri = în mod repetat, adesea. ◊ Expr. A nu mai avea zile multe = a fi aproape de moarte. ♦ (Substantivat, n. pl.) Lucruri, fapte, întâmplări numeroase (și variate). ◊ Expr. A nu ști multe = a) a trece repede la acțiune, a lua hotărâri energice; b) a se supăra ușor. Mult cu multul sau multul cu mult = oricât de mult, foarte mult. Multe (și de) toate = lucruri de tot felul; probleme variate. Multe și mărunte = a) lucruri, probleme de tot felul; b) fleacuri, nimicuri. Și mai multe nu = neapărat, cu orice preț. 2. Adv. În cantitate însemnată, în mare măsură; în mod intens, stăruitor; cu valoare mare; pe o distanță mare; în timp îndelungat; de repetate ori. ◊ Cu mult = în foarte mare măsură. Cel mult = a) maximum; b) în cel mai bun caz. Mai mult = a) în special, mai ales, îndeosebi; b) (reg.; în construcții negative) de acum înainte, din acest moment. De mult = a) dintr-o vreme îndepărtată, de altădată; din vechime; b) de timpuriu, devreme. ◊ Loc. conj. De mult ce = din cauza, datorită cantității, duratei, intensității (extreme) etc. ◊ Expr. Mai mult sau mai puțin = oarecum, relativ. (Asta) e prea mult = (asta) întrece măsura, depășește ceea ce trebuie sau se cuvine. Mult și bine = vreme îndelungată. A nu mai avea mult = a) a fi aproape de sfârșitul unei acțiuni; b) a fi aproape de sfârșitul vieții, a nu mai avea de trăit decât puține zile. ♦ (Înv. și reg.; înaintea unui adjectiv sau a unui adverb, dă acestora valoare de superlativ) în cel mai înalt grad; foarte, extrem. [Gen.-dat. pl. m. și f. multora] – Lat. multus, -a, -um.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

!de mult (de vreme îndelungată) loc. adv. (n-a mai venit ~; răspunde la întrebarea: de când?)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

!mai-mult-ca-perféct s. n., art. mai-mult-ca-perféctul
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

!mult1 adj. pr. m., pl. mulți; f. múltă, pl. múlte; g.-d. pl. m. și f. (numai antepus) múltor
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

*mult2 adv.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

mult-puțín s. n., art. mult-puțínul
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

mulți pr. m., f. múlte; g.-d. m. și f. múltora
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Lidia | Semnalează o greșeală | Permalink

MULT adj., adv. 1. adj. v. numeros. 2. adv. v. greu. (Pachetul atârnă, cântărește ~.) 3. adv. vârtos, zdravăn. (Bea ~.) 4. adv. v. departe. 5. adv. v. îndelungat. 6. adv. v. îndelung. 7. adv. intens, tare. (A suferit ~.) 8. adv. rău, tare. (S-a chinuit ~.) 9. adv. tare. (~ ar vrea să se plimbe.) 10. adj. v. variat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MULȚÍ vb. v. crește, înmulți, mări, ridica, spori, urca.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Mult ≠ puțin, nițel, oleacă, scurt
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MULT1 ~tă (~ți, ~te) 1) Care este în cantitate mare. 2) Care este de lungă durată. ~ timp. /<lat. multus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MULT2 adv. 1) În număr mare; în cantitate mare; un timp îndelungat. A produce ~. A cânta ~. ◊ Cu ~ în mare măsură; considerabil. Mai ~ mai cu seamă; îndeosebi. Cel ~ a) maximum; b) în cel mai bun caz. A fi mai ~ mort (decât viu) a) a fi cuprins de un sentiment puternic de frică; b) a fi peste măsură de istovit. Din ~ în mai ~ într-o măsură tot mai mare; din ce în ce mai tare, mai intens. Mai ~ sau mai puțin într-o măsură oarecare; întrucâtva. Nici mai ~, nici mai puțin a) atât, cât se cuvine; tocmai cât trebuie; b) se spune pentru a exprima o nedumerire, stupoare. Asta-i prea ~ asta întrece orice măsură; asta-i prea-prea. ~ și bine a) mult timp; timp îndelungat; b) degeaba; în zadar. A nu mai avea ~ a) a fi pe cale de a termina un lucru; b) a fi aproape de a muri. 2) La depărtare mare; departe. A lăsa ~ în urmă. 3) (deseori urmat de prea) În cel mai înalt grad; foarte tare; extrem de. ~ stimat. ~ dorit. ~ preafrumos. /<lat. multus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MULT3 ~e n. Număr mare (de obiecte sau de ființe). ◊ ~e și de toate fel de fel de lucruri. ~e și mărunte a) fel de fel; b) fleacuri; lucruri neînsemnate. A nu ști ~e a) a se supăra ușor; b) a trece la acțiune. /<lat. multus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mai de mult (de mai mult timp) adv. + prep. + adv.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mai mult ca perféct s. n., art. mai mult ca perféctul
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mult adj. m., pl. mulți; f. sg. múltă, pl. múlte; g.-d. pl. m. múltor, f. múltora
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mult-puțín s. n., art. mult-puțínul
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink