2 intrări
11 definiții

Explicative DEX

mălătui v vz mulătui

molăti v vz mulătui

molătui v vz mulătui

molotoi v vz mulătui

mulăti v vz mulătui

mulătui vir [At: DDRF / V: măl~, molăti, mol~, molotoi, mulăti / Pzi: ~esc / E: mg mulat] (Trs) A petrece.

Sinonime

MULĂTUI vb. v. benchetui, chefui, petrece, prăznui.

mulătui vb. v. BENCHETUI. CHEFUI. PETRECE. PRĂZNUI.

Arhaisme și regionalisme

mulătuí, v.i. v. mulăti.

Tezaur

MĂLĂTUÍ vb. IV v. mulătui.

MULĂTUI vb. IV. I n t r a n z. și r e f l. (Prin nordul Transilv. și Maram.) A petrece, a chefui. Cf. DDRF. Beți meseni și mulâtiți. MÎNDRESCU, UNG. 91, cf. CABA, SĂL. 99. Apoi. . . o mălătuit tăț țiganii. T. PAPAHAGI, M. 156, cf. 164. Pintea o scris înapoi că să mulăluiască frumos. ARH. FOLK. I, 181. Mă molotoiesc. CV 1951, nr. 3-4, 43. Să strîng laolaltă ș-aduc acolo de băut. . . și să mulătesc. ALRT II 131. Se molătesc laolaltă, „își petrec”. ALR II/I MN 67, 2 629/349, cf. ib. 111, 2 829/279. MAT. DIALECT. i, 81. – Prez. ind.: mulătuiesc. – Și: mulăti, mălătui, molătui (CADE, T. PAPAHAGI, M. 226), molotoi, molăti vb. IV. – Din magh. mulat.

Intrare: mulătuire
mulătuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mulătuire
  • mulătuirea
plural
  • mulătuiri
  • mulătuirile
genitiv-dativ singular
  • mulătuiri
  • mulătuirii
plural
  • mulătuiri
  • mulătuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: mulătui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mulătui
  • mulătuire
  • mulătuit
  • mulătuitu‑
  • mulătuind
  • mulătuindu‑
singular plural
  • mulătuiește
  • mulătuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mulătuiesc
(să)
  • mulătuiesc
  • mulătuiam
  • mulătuii
  • mulătuisem
a II-a (tu)
  • mulătuiești
(să)
  • mulătuiești
  • mulătuiai
  • mulătuiși
  • mulătuiseși
a III-a (el, ea)
  • mulătuiește
(să)
  • mulătuiască
  • mulătuia
  • mulătui
  • mulătuise
plural I (noi)
  • mulătuim
(să)
  • mulătuim
  • mulătuiam
  • mulătuirăm
  • mulătuiserăm
  • mulătuisem
a II-a (voi)
  • mulătuiți
(să)
  • mulătuiți
  • mulătuiați
  • mulătuirăți
  • mulătuiserăți
  • mulătuiseți
a III-a (ei, ele)
  • mulătuiesc
(să)
  • mulătuiască
  • mulătuiau
  • mulătui
  • mulătuiseră
mălătui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
molăti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
molătui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
molotoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)