mujdea sf [At: (a. 1715) ap. TDRG / Pl: ~de / E: tc müjde] (Tcî) Veste.

MUJDEA, mujdele, s. f. (Turcism învechit) Veste, știre. Ei bine, Neagule... ce mujdele îmi aduci despre bietul coconu Dinu? FILIMON, C. 351.

MUJDEA, mujdele, s. f. (Turcism înv.) Veste, știre. – Tc. müjde.

mujdea f. Mold. (mai ales la pl.) noutăți, știri (obișnuit bune, plăcute): ce mujdelemi aduci? Fil. [Turc. MUZDÉ].

mujdeá f., pl. ele (turc. [d. pers.] müjde, veste bună; ngr. muzdés). Vechĭ. Azĭ fam. Veste nostimă orĭ stranie. V. muștea, zvon, pilulă.

mojgi v vz mujdi

mujdi vt [At: ALRM SN I, h 157/2 / Pzi: ~desc / E: cf mujdei] (Reg) A strivi strugurii.

mujdea (mujdele), s. f. – 1. Recompensă de 50 de lei de aur, care se plătea în mod tradițional celui care aduce la Curtea din București vestea că Dunărea a înghețaț; obicei suprimat de Grigore Ghica, în 1827. – 2. Veste bună. Tc. (per.) müzde (Șeineanu, III, 84; Lokotsch 1527). Înv.

MUJDEA s. v. știre, veste.

mujdea s. v. ȘTIRE. VESTE.

MUJDI vb. v. musti, mustui.

mujdi vb. v. MUSTI. MUSTUI.

MUJDEA s. f. (Mold., ȚR) Veste, știre. A: Într-această zi au venit an capigi-baș de la împăratul cu-mujdea la veziriul cum că s-au născut împăratului un cocon. IM 1754, 143^v; cf. IM 1754, 144^r. B: Au venit la veziriul un alt agă cu mujdea că s-au mai născut împăratului un cocon. IM 1730, 204^r; cf. IM 1730, 203^r. Etimologie: tc. müjde.

MUJDEA s. f. (Turcism învechit) Veste, știre. Au venit un arap . . . cu mujdea cum că s-au mai născut împăratului un cucon (a. 1715). ap. TDRG. Paharnicul Condili. . . viind cu mujdea pentru domnii noi (a. 1786). IORGA, S. D. VI, 191. Menzilu cu vestea, adică cu mujdeaua. GORJAN, H. II, 154/25. Viu să îți aduc o mujdea prea de bucurie. id ib. 213/16. Se vede că nu sînt bune mujdelele din această ștafetă. FILIMON, O. I, 289, cf. ZEITSCHIRIFT, XVIII, 110. – Pl.: mujdele. – Din tc. müjde „veste bună”.

MUJDI vb. IV. T r a n z. (Regional; cu complementul „strugurii”) A strivi, a mustui (Pecinișca-Băile Herculane). ALRM SN I h 157/2. – Cf. m u j d e i.