opțiuni
  • info
2 intrări
10 definiții

Explicative DEX

MUIANT, -Ă, muianți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Tehn.; despre substanțe) Care face să devină elastic, moale, suplu; emolient. 2. S. m. Produs chimic folosit în industria textilă pentru înlăturarea cerurilor și a grăsimilor de pe fibre. – Din fr. mouillant.

muiant, ~ă [At: IONESCU-MUSCEL, ȚES. 128 / Pl: ~nți, ~e / E: fr mouillant] (Teh; d. substanțe) 1 a Care moaie (9), care face să devină suplu, elastic Si: emolient. 2 sn Produs chimic auxiliar folosit în industria textilă pentru îndepărtarea cerurilor și a grăsimilor de pe fibre.

MUIANT, -Ă, muianți, -te, adj. (Tehn.; despre substanțe) Care face să devină elastic, moale, suplu; emolient. ♦ (Substantivat) Produs chimic folosit în industria textilă pentru înlăturarea cerurilor și a grăsimilor de pe fibre. – Din fr. mouillant.

MUIANT, -Ă adj. (Tehn.; despre substanțe) Care face să devină moale; emolient. ♦ (s.n.) Produs chimic folosit în industria textilă pentru înlăturarea cerurilor și a grăsimilor de pe fibre. [Pron. mu-iant. / < fr. mouillant].

MUIANT, -Ă I. adj. (despre lichide) în contact cu un material pe care a fost întins. II. s. m. substanță care, amestecată cu un lichid, ajută la dizolvarea unui solid sau a unei grăsimi. (< fr. mouillant)

Ortografice DOOM

muiant2 (produs chimic) s. m., pl. muianți

muiant1 adj. m., pl. muianți; f. muiantă, pl. muiante

muiant adj. m., s. m., pl. muianți; adj. f. muiantă, pl. muiante

muiant adj. m., s. m., pl. muianți; f. șg. muiantă, pl. muiante

Tezaur

MUIANT, -Ă adj. (Tehn.; despre substanțe) Care moaie (4), care face să devină suplu, elastic; emolient. Glicerina . . . este siropoasă, dulce, incoloră, avidă de apă și muiantă. IONESCU-MUSCEL, ȚES. 128. ♦ (Substantivat) Produs chimic auxiliar folosit în industria textilă pentru înlăturarea cerurilor și a grăsimilor de pe fibre. Cf. NOM. MIN. I, 214, DER. – Pl.: muianți, -te. – Din fr. mouillant.

Intrare: muiant (adj.)
muiant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muiant
  • muiantul
  • muiantu‑
  • muiantă
  • muianta
plural
  • muianți
  • muianții
  • muiante
  • muiantele
genitiv-dativ singular
  • muiant
  • muiantului
  • muiante
  • muiantei
plural
  • muianți
  • muianților
  • muiante
  • muiantelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: muiant (substanță)
muiant2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muiant
  • muiantul
  • muiantu‑
plural
  • muianți
  • muianții
genitiv-dativ singular
  • muiant
  • muiantului
plural
  • muianți
  • muianților
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

muiant, muiantăadjectiv

  • 1. tehnică (Despre substanțe) Care face să devină elastic, moale, suplu. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: emolient
  • 2. (Despre lichide) În contact cu un material pe care a fost întins. MDN '00
etimologie:

muiant, muianțisubstantiv masculin

  • 1. Produs chimic folosit în industria textilă pentru înlăturarea cerurilor și a grăsimilor de pe fibre. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Substanță care, amestecată cu un lichid, ajută la dizolvarea unui solid sau a unei grăsimi. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.