MUFTÍU, muftii, s. m. Căpetenie religioasă a unei comunități musulmane mai mari. ◊ Marele muftiu = conducătorul cultului islamic dintr-o țară, având și atribuții judecătorești. – Din tc. müftí.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

MUFTÍU ~i m. Căpetenie a unei comunități religioase musulmane. ◊ Marele ~ conducătorul cultului islamic dintr-o țară. /<turc. müfti
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

muftíu (muftíi), s. m. – Șef religios al unei comunități musulmane. – Mr. mufti. Tc. (arab.) mŭfti (Eguilaz 455; Șeineanu, III, 83; Lokotsch 1493), cf. ngr. μουφτή, bg. mjuftija.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

muftíu s. m., art. muftíul; pl. muftíi, art. muftíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink