MUȘCHIULÉȚ, mușchiuleți, s. m. Diminutiv al lui mușchi² (2). – Mușchi² + suf. -uleț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

MUȘCHIULÉȚ, mușchiulețe, s. n. Diminutiv al lui mușchi² (2).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

mușchiuléț s. m. (sil. -chiu-), pl. mușchiuléți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink