6 definiții pentru mușcătareț

Explicative DEX

mușcătareț, ~ă smf, a [At: ANON. CAR. / V: ~riț / Pl: ~i, ~e / E: mușcat3 + -areț] (Ban; Trs) 1-2 (Fruct) tămâios.

mușcătariț, ~ă smf, a vz mușcătareț

Sinonime

MUȘCĂTAREȚ adj. v. busuioc, mușcat, tămâios.

mușcătareț adj. v. BUSUIOC. MUSCAT. TĂMÎIOS.

Arhaisme și regionalisme

MUȘCĂTAREȚ adj. (Ban.) Tămîios. Mushkĕtaricz. Muscatellum apianum. AC, 355. Etimologie: mușcat -j- suf. -areț.

Tezaur

MUȘCĂTÁREȚ, -Ă adj. (Prin Ban., Transilv.; despre fructe; și substantivat) Tămîios. Cf. ANON. CAR. Pere mușcătarețe. BUDAI-DELEANU, LEX., cf. LB. - PI.: mușcătareți, -e. – Și: mușcătariț, -a adj. ANON. CAR., PASCU, S. 320. – Mușcat3 + suf. -areț.

Intrare: mușcătareț
mușcătareț adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mușcătareț
  • mușcătarețul
  • mușcătarețu‑
  • mușcătareță
  • mușcătareța
plural
  • mușcătareți
  • mușcătareții
  • mușcătarețe
  • mușcătarețele
genitiv-dativ singular
  • mușcătareț
  • mușcătarețului
  • mușcătarețe
  • mușcătareței
plural
  • mușcătareți
  • mușcătareților
  • mușcătarețe
  • mușcătarețelor
vocativ singular
plural
mușcătariț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)