MOSC, (1) moști, s. m., (2) moscuri, s. n. 1. S. m. Mamifer rumegător de mărimea unei căprioare, lipsit de coarne, cu caninii superiori foarte lungi, originar din Asia (Moschus moschiferus). 2. S. n. Substanță cu miros pătrunzător și plăcut, secretată de masculul moscului (1), care se folosește în industria parfumurilor, în cosmetică și în medicină. ◊ Mosc sintetic = substanță chimică sintetică, al cărei miros imită pe cel al moscului natural. – Din ngr. móskos.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOSC1 moști m. Animal rumegător, de mărimea unei căprioare, fără coarne, cu caninii superiori foarte lungi. /<ngr. móskos
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOSC2 ~uri n. Substanță secretată de o glandă a masculului moscului, utilizată în medicină și în industria parfumurilor. /<ngr. móskos
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOSC s. 1. (ZOOL.; Moschus moschiferus) (rar) moscar. 2. (BIOL.) cabarga. (Miros de ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOSC adj. v. rus, rusesc.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
mosc (móști), s. m. – 1. Mamifer rumegător din Asia (Moschus moschiferus). – 2. Miros secretat de acest mamifer. – Mr. moscu. Ngr. μόσϰος (Cihac, II, 677), din per. musk, cf. arab. al misk › sp. almizcle. – Der. moscușor, s. m. (frăguliță, Adoxa moschatellina).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
mosc (zool.) s. m., pl. moști
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
mosc (substanță) s. n., pl. móscuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink