MORÚN, moruni, s. m. Specie de pește din familia sturionilor, cu corpul masiv, gros, ajungând până la lungimea de 4 m, cu capul mic, cu botul triunghiular, apreciat pentru carnea și icrele lui negre (Huso huso). [Var.: morón s. m.] – Din bg. moruna.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MORÚN ~i m. Pește marin de talie mare, cu cap mic și cu bot ascuțit, având corp lung, lipsit de solzi, apreciat pentru carnea și icrele lui. /<bulg. moruna
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MORÚN s. v. scobar.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
morun (morúni), s. m. – Varietate de sturion (Acipenser huso). Ngr. μουρούνα (‹ gr. μύραινα) în parte prin intermediul bg., slov. moruna, sb., cr. muruna (Cihac, II, 203; cf. Vasmer, Gr., 101), cf. tc. morona, mag. moruna. – Der. morunaș, s. m. (pește de Dunăre, Abramis vimba). Nu e clar dacă morună, s. f. (mușețel) are legătură cu acest cuvînt. – Cf. mreană.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
morún s. m., pl. morúni
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MORUN, moruni, s.m. Pește din fam. acipenseridae (sturioni), cel mai mare sturion, numit și (rus.) beluga (Huso huso), cu corp gros, acoperit de scuturi mici, iar cele dorsale, mai mari, îngropate parțial în piele; poate ajunge până la 5-8 m lungime și 1600 kg; prezent mai ales în Marea Caspică și Marea de Azov, dar și în Marea Neagră, de unde urcă pe distanțe scurte în fluviile aferente; de la morun se obțin icrele negre cele mai valoroase, cu bobul foarte mare, de 3,3-4 mm diametru, de culoare cenușie-neagră, comercializate ca beluga-caviar. – V. sturion
Sursa: DGE
(2003)
|
Adăugată de
gal
| Semnalează o greșeală
| Permalink