opțiuni
  • info
9 definiții pentru morfonem

Explicative DEX

MORFONEM, morfoneme, s. n. (Lingv.) Fonem care intră în alternanțe morfologice. – Din fr. morphonème.

MORFONEM, morfoneme, s. n. (Lingv.) Fonem care intră în alternanțe morfologice. – Din fr. morphonème.

morfonem sn [At: PUȘCARIU, L. R. I, 42 / Pl: ~e / E: fr morphonème] (Lin) Fonem care intră în alternanțe morfologice.

MORFONEM s.n. Fonem cu funcțiune morfologică. [< fr. morphonème].

MORFONEM s. n. fonem cu funcție morfologică. (< fr. morphonème)

Ortografice DOOM

morfonem s. n., pl. morfoneme

morfonem s. n., pl. morfoneme

morfonem s. n., pl. morfoneme

Jargon

MORFONEM s. n. (< fr. morphonème): fonem folosit cu un anumit rol în structura unui morfem, într-o alternanță morfologică ce caracterizează unități morfologice. Astfel, în formele de singular și de plural rac – raci și drag – dragi, constatăm în alternanța morfologică creată existența m. c/č și g/ğ.

Tezaur

MORFONÉM s. n. (Rar) Fonem care intră, în alternanțe morfologice. Cînd distincțiile morfologice nu se fac prin morfeme, nici prin instrumente gramaticale, ori cuvinte goale sau auxiliare, ci prin mijloace fonologice, atunci vorbim despre morfoneme. PUȘCARIU, I. L. I, 42, cf. id. ib. 54. – Pl.: morfoneme. – Din fr. morphonème.

Intrare: morfonem
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • morfonem
  • morfonemul
  • morfonemu‑
plural
  • morfoneme
  • morfonemele
genitiv-dativ singular
  • morfonem
  • morfonemului
plural
  • morfoneme
  • morfonemelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

morfonem, morfonemesubstantiv neutru

  • 1. lingvistică Fonem care intră în alternanțe morfologice. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.