12 definiții pentru morfinoman
- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
- tezaur (1)
Explicative DEX
MORFINOMAN, -Ă, morfinomani, -e, s. m. și f. Persoană care folosește în mod obișnuit morfină, care suferă de morfinomanie. – Din fr. morphinomane.
MORFINOMAN, -Ă, morfinomani, -e, s. m. și f. Persoană care folosește în mod obișnuit morfină, care suferă de morfinomanie. – Din fr. morphinomane.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
morfinoman, ~ă smf [At: TEODOREANU, M. II, 420 / Pl: ~i, ~e / E: fr morphinomane] 1 Persoană care folosește în mod curent morfină. 2 Persoană care suferă de morfinomanie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MORFINOMAN, -Ă, morfinomani, -e, s. m. și f. Persoană care consumă în mod obișnuit morfină și suferă de morfinomanie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MORFINOMAN, -Ă s.m. și f. Cel care folosește în mod obișnuit morfina; suferind de morfinomanie. [< fr. morphinomane].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MORFINOMAN, -Ă s. m. f. suferind de morfinomanie. (< fr. morphinomane)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MORFINOMAN ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care suferă de morfinomanie. /<fr. morphinomanie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
morfinoman m. cel ce abuzează de morfină.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*morfinomán, -ă s. și adj. (morfínă și -man). Care are mania de a lua saŭ de a-șĭ injecta morfină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
morfinoman s. m., pl. morfinomani
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
morfinoman s. m., pl. morfinomani
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
morfinoman s. m., pl. morfinomani
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
MORFINOMÁN, -Ă s. m. și f. Persoană care folosește în mod curent morfină, care suferă de morfinomanie. Toaie activitățile străine lecturilor îl scoteau din fire, ca pe morfinomani tot ce-i împiedică de a-și injecta doza. TEODOREANU, M. II, 420. Îl acuză că patronează tripouri și cercuri de morfinomani. CĂLINESCU, E. O. II, 319. – Pl.: morfinomani, -e. – Din fr. morphinomane.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
morfinoman, morfinomanisubstantiv masculin morfinomană, morfinomanesubstantiv feminin
- 1. Persoană care folosește în mod obișnuit morfină, care suferă de morfinomanie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- morphinomane DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.