MORFEMÁTIC, -Ă, morfematici, -ce, adj. Care ține de morfem, privitor la morfem. – Morfem + suf. -atic.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de ana_zecheru | Greșeală de tipar | Permalink

MORFEMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de morfem; propriu morfemului. Analiză ~că. /morfem + suf. ~atic
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

MORFEMÁTIC, -Ă adj. referitor la morfem. (< morfem + -/a/tic)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

MORFEMÁTIC, -Ă adj. Referitor la morfem. [< morfem + -(a)tic].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

morfemátic adj. m., pl. morfemátici, f. sg. morfemátică, pl. morfemátice
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink