dexonline

info

2 intrări

12 definiții

explicative DEX (5)
ortografice DOOM (3)
sinonime (2)
tezaur (2)

Explicative DEX

MORALICESC, -EASCĂ, moralicești, adj. (Înv.) Moral (I 1). – Moral + suf. -icesc.

moralicesc, ~ească a [At: (a. 1799) GCR II, 169/11 / Pl: -ești / E: moral²+ -icesc, cf ger moralisch] (Înv) 1-7 Moral² (1-7).

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

MORALICESC, -EASCĂ, moralicești, adj. (Învechit) Cu conținut moral, cu învățături morale. l-am făcut o mică bibliotecă de cărți moralicești. NEGRUZZI, S. I 77. Am cetit eu în cartea noastră cea moralicească de întîmplarea unui om. DRĂGHICI, R. 103.

moralici vi [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 268 / Pzi: ~cesc / E: moral² + -ici] (Îvr) A moraliza (1).

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

MORALICI, moralicesc, vb. IV. Intranz. (Învechit) A face morală.

Ortografice DOOM

moralicesc (înv.) adj. m., f. moralicească; pl. m. și f. moralicești

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

moralicesc (înv.) adj. m., f. moralicească; pl. m. și f. moralicești

moralicesc adj. m., f. moralicească; pl. m. și f. moralicești

Sinonime

MORALICESC adj. v. moral, moralizant, moralizator, spiritual, sufletesc.

moralicesc adj. v. MORAL. MORALIZATOR. SPIRITUAL. SUFLETESC.

Tezaur

MORALICESC, -EÁSCĂ adj. (Învechit) 1. Moral² (I 1). Ascultă pildele lui ceale de învățătură moralicești (a. 1799). GCR II, 169/11. Învățături moralicești și înțelepțitoare. CALENDARI (1802), 11/10. Bunele, moralicești învățături prin fabule le țin. ȚICHINDEAL, F. [prefață] 1/5. Am cetit eu în cartea noastră. . . ce moralicească de întîmplarea unui om. DRĂGHICI, R. 103/11. I-am făcut o mică bibliotecă de cărți moralicești. NEGRUZZI, S. I, 77. 2. Moral² (I 2). Învățături moralicești. GOLESCU, E. 319/10. Încredințarea destoiniciei cei moralicești (a. 1828). URICARIUL, III, 10. Drumul cel d-a dreptul care ne poate duce la desăvîrșirea cea moralicească și la fericire este numai acela de a se împărtăși cunoștințele în limba patriei. CR (1829), 25¹/26. - Pl.: moralicești. – Moral² +-suf. -icesc, după germ. moralisch.

MORALICÍ vb. IV. I n t r a n z. (Învechit, rar) A moralisi. Poetul iar moralicește și va să arete în stihurile aceste cum că în deșert oamenii făcînd râu, bagă toată vina dracului. BUDAI-DELEANU, Ț. 268. – Prez. ind.: moralicesc. – Moral² + suf. -ici. Cf. m o r a l i c.

Intrare: moralicesc

moralicesc adjectiv

adjectiv (A83) Surse flexiune: DOR		masculin		feminin
adjectiv (A83) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	moralicesc	moralicescul moralicescu‑	moralicească	moraliceasca
nominativ-acuzativ	plural	moralicești	moraliceștii	moralicești	moraliceștile
genitiv-dativ	singular	moralicesc	moralicescului	moralicești	moraliceștii
genitiv-dativ	plural	moralicești	moraliceștilor	moralicești	moraliceștilor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: moralici

moralici verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a intranzitiv

verb (V406)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) moralici	moralicire	moralicit moralicitu‑	moralicind moralicindu‑	singular	plural
		(a) moralici	moralicire	moralicit moralicitu‑	moralicind moralicindu‑	moralicește	moraliciți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	moralicesc	(să) moralicesc	moraliceam	moralicii	moralicisem
	a II-a (tu)	moralicești	(să) moralicești	moraliceai	moraliciși	moraliciseși
	a III-a (el, ea)	moralicește	(să) moralicească	moralicea	moralici	moralicise
plural	I (noi)	moralicim	(să) moralicim	moraliceam	moralicirăm	moraliciserăm moralicisem
	a II-a (voi)	moraliciți	(să) moraliciți	moraliceați	moralicirăți	moraliciserăți moraliciseți
	a III-a (ei, ele)	moralicesc	(să) moralicească	moraliceau	moraliciră	moraliciseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

moralicesc, moraliceascăadjectiv

1. învechit Moral. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: moral moralizant moralizator spiritual sufletesc
- format_quote l-am făcut o mică bibliotecă de cărți moralicești. NEGRUZZI, S. I 77. DLRLC
- format_quote Am cetit eu în cartea noastră cea moralicească de întîmplarea unui om. DRĂGHICI, R. 103. DLRLC

etimologie:

Moral + -icesc. DEX '98 DEX '09

moralici, moralicescverb

1. învechit A face morală. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.