opțiuni
  • info
2 intrări
12 definiții

Explicative DEX

MORALICEȘTE adv. 1. Moralmente. 2. (Înv.) După regulile moralei. – Moral + suf. -icește.

MORALICEȘTE adv. 1. Moralmente. 2. (Înv.) După regulile moralei. – Moral + suf. -icește.

moralicește av [At: MAN. ÎNV. 39/26 / E: moral2 + -icește] 1-2 Din punct de vedere moral2 (1, 6) Si: moralmente. 3 Conform cu morala (1).

MORALICEȘTE adv. (Rar) 1. După regulile moralei. Plagiatul acesta de la începutul culturii romînești nu se poate caracteriza, moralicește, ca un furt. IBRĂILEANU, SP. CR. 91. 2. Sub raport moral sau spiritual, sufletește; moralmente. Nu puteam decît să cîștig moralicește. NEGRUZZI, S. I 318.

MORALICEȘTE adv. 1) Din punct de vedere moral; sub aspect moral; moralmente. 2) În conformitate cu morala; după prescripțiile moralei. /moral + suf. ~icește

moralici vi [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 268 / Pzi: ~cesc / E: moral2 + -ici] (Îvr) A moraliza (1).

MORALICI, moralicesc, vb. IV. Intranz. (Învechit) A face morală.

Ortografice DOOM

moralicește (înv.) adv.

moralicește (înv.) adv.

moralicește adv.

Sinonime

MORALICEȘTE adv. v. moralmente.

MORALICEȘTE adv. moralmente, spiritualicește, sufletește, (rar) spiritualmente. (~ se simte bine.)

Tezaur

MORALICÉȘTE adv. 1. Din punct de vedere moral2 (I 1), conform cu morala (1). Plagiatul acesta . . . nu se poate caracteriza, moralicește, ca un furt. IBRĂILEANU, SP. CR. 91. Cînd ciocoiul ajunge la gradul de vătaf, este corupt moralicește. FILIMON, O. I, 96. 2. Din punct de vedere moral2 (I 2); sufletește, moralmente. Moralicește bine cultivit. MAN. ÎNV. 39/26. Cine nu simte în țara noastră lipsa așezămînturilor prin a căror lucrare. . . să ne putem face și moralicește mădulări folositoare ale familiei europiene. AR (1829), 12/14. Cunoști d-ta vreo lege care să facă ca copiii noștri să nu fie ai noștri ? – Fizicește, se-ntîmplă adese; iar moralicește, cînd părinții sînt de felul d-tale. PR. DRAM. 199. Subt iscălita este moralicește convins că domnii acționeri. . . vor realiza un frumos folos (a.. 1849). doc. ec. 958. Nu puteam decît să cîștig moralicește. NEGRUZZI, S. I, 318 cf. GHEREA, ST. CR. III, 86. – Moral2 + suf. -icește.

MORALICÍ vb. IV. I n t r a n z. (Învechit, rar) A moralisi. Poetul iar moralicește și va să arete în stihurile aceste cum că în deșert oamenii făcînd râu, bagă toată vina dracului. BUDAI-DELEANU, Ț. 268. – Prez. ind.: moralicesc. – Moral2 + suf. -ici. Cf. m o r a l i c.

Intrare: moralicește
moralicește adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • moralicește
Intrare: moralici
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • moralici
  • moralicire
  • moralicit
  • moralicitu‑
  • moralicind
  • moralicindu‑
 singular plural
  • moralicește
  • moraliciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moralicesc
 (să)
  • moralicesc
  • moraliceam
  • moralicii
  • moralicisem
a II-a (tu)
  • moralicești
 (să)
  • moralicești
  • moraliceai
  • moraliciși
  • moraliciseși
a III-a (el, ea)
  • moralicește
 (să)
  • moralicească
  • moralicea
  • moralici
  • moralicise
plural I (noi)
  • moralicim
 (să)
  • moralicim
  • moraliceam
  • moralicirăm
  • moraliciserăm
  • moralicisem
a II-a (voi)
  • moraliciți
 (să)
  • moraliciți
  • moraliceați
  • moralicirăți
  • moraliciserăți
  • moraliciseți
a III-a (ei, ele)
  • moralicesc
 (să)
  • moralicească
  • moraliceau
  • moraliciră
  • moraliciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

moraliceșteadverb

  • 1. Sub raport moral sau spiritual. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: moralmente spiritualicește spiritualmente sufletește
    • format_quote Nu puteam decît să cîștig moralicește. NEGRUZZI, S. I 318. DLRLC
  • 2. învechit După regulile moralei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Plagiatul acesta de la începutul culturii romînești nu se poate caracteriza, moralicește, ca un furt. IBRĂILEANU, SP. CR. 91. DLRLC
etimologie:
  • Moral + -icește. DEX '98 DEX '09

moralici, moralicescverb

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.