MONORADICULÁR, -Ă adj. Cu o singură rădăcină. [Cf. fr. monoradiculaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONORADICULÁR, -Ă adj. cu o singură rădăcină. (< fr. monoradiculaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monoradiculár adj. m., pl. monoradiculári; f. sg. monoradiculáră, pl. monoradiculáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink