MONOPROGRAMÁRE s. f. mod de exploatare a unui sistem de calcul constând în a nu rezolva un nou program până ce programul în curs nu este terminat. (după fr. monoprogrammation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monoprogramáre s. f., pl. monoprogramări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink