MONOMÓRF, -Ă adj. (Despre fenomene, stări, boli etc.) Care prezintă o singură formă. [< fr. monomorphe].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOMÓRF, -Ă adj. (despre fenomene, stări, boli etc.) care prezintă o singură formă. (< fr. monomorphe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monomórf adj. m., pl. monomórfi; f. sg. monomórfă, pl. monomórfe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink