12 definiții pentru monolingvism
- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
- jargon (1)
Explicative DEX
MONOLINGVISM s. n. Folosire a unei singure limbi (cea maternă) de către același individ sau același grup social. – Din fr. monolinguisme.
monolingvism sn [At: DEX / Pl: ~e / E: fr monolinguisme] Utilizare a unei singure limbi, cea maternă, de către același individ sau același grup social.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MONOLINGVISM s. n. Întrebuințare a unei singure limbi (cea maternă) de către același individ sau același grup social. – Din fr. monolinguisme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MONOLINGVISM s.n. (Rar) Întrebuințare a unei singure limbi (cea maternă) de către același individ sau același grup social. [Var. monolinguism s.n. / cf. fr. monolinguisme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MONOLINGVISM s. n. întrebuințare a unei singure limbi (cea maternă) de către același individ sau grup social. (< fr. monolinguisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MONOLINGVISM n. Folosirea curentă de către o persoană sau o colectivitate a unei singure limbi (cea maternă). /<fr. monolinguisme
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
monolinguism sn vz monolingvism
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MONOLINGUISM s.n. v. monolingvism.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
monolingvism s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
monolingvism s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
monolingvism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
MONOLINGVISM s. n. (cf. fr. monolinguisme): întrebuințare a unei singure limbi (cea maternă) de către același vorbitor sau același grup social.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
monolingvismsubstantiv neutru
- 1. Folosire a unei singure limbi (cea maternă) de către același individ sau același grup social. DEX '09 DN
etimologie:
- monolinguisme DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.