monografia vb. I A cerceta un subiect sub toate aspectele ◊ „Uneori ușor polemice, întotdeauna sintetice, opiniile lui Ov. S. Crohmălniceanu monografiază un autor, dar surprind și încadrarea materiei tratate într-o suită, într-o ordine istorică.” Săpt. 16 I 76 p. 2; v. și 5 X 79 p. 2 (din monografie + -a; DEX-S)