8 definiții pentru monocromator
Explicative DEX
MONOCROMATOR, monocromatoare, s. n. Dispozitiv optic care servește la separarea radiațiilor monocromatice dintr-un fascicul complex. ♦ Dispozitiv electromagnetic care servește la separarea unui fascicul de particule monocinetice dintr-un fascicul neomogen. – Din fr. monochromateur.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MONOCROMATOR, monocromatoare, s. n. Dispozitiv optic care servește la separarea radiațiilor monocromatice dintr-un fascicul complex. ♦ Dispozitiv electromagnetic care servește la separarea unui fascicul de particule monocinetice dintr-un fascicul neomogen. – Din fr. monochromateur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
monocromator sn [At: DEX / Pl: ~oare / E: fr monochromateur] (Fiz) 1 Dispozitiv optic care servește la separarea radiațiilor monocromatice dintr-un fascicul complex. 2 Dispozitiv electromagnetic care servește la separarea unui fascicul de particule monocinetice dintr-un fascicul neomogen.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MONOCROMATOR s.n. (Fiz.) Dispozitiv pentru izolarea dintr-un spectru a unei radiații cu o singură frecvență. [< fr. monochromateur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MONOCROMATOR s. n. dispozitiv optic pentru izolarea dintr-un spectru a unei radiații cu o singură frecvență. (< fr. monochromateur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MONOCROMATOR ~oare n. Aparat pentru izolarea dintr-un spectru a unei radiații cu o singură frecvență. /<fr. monochromateur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
monocromator (desp. -no-cro-) s. n., pl. monocromatoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
monocromator (-no-cro-) s. n., pl. monocromatoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
monocromator s. n. (sil. -cro-), pl. monocromatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: mo-no-cro-
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
monocromator, monocromatoaresubstantiv neutru
- 1. Dispozitiv optic care servește la separarea radiațiilor monocromatice dintr-un fascicul complex. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- monochromateur DEX '09 DEX '98 DN