MONOCOTILEDÓN, -Ă, monocotiledoni, -oane, adj., s. f. (Rar) Monocotiledonat. – Din lat. monocotyledon, fr. monocotylédone.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOCOTILEDÓN, -Ă adj., s.f.pl. Monocotiledonat. [< fr. monocotilédone].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOCOTILEDÓN, -Ă adj., s. f. pl. monocotiledonat. (< fr. monocotylédone)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOCOTILEDÓN adj. v. monocotiledonat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

monocotiledón adj. m., pl. monocotiledóni; f. sg. monocotiledónă, pl. monocotiledóne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink