7 definiții pentru «monoclu»   declinări

MONÓCLU, monocluri, s. n. Lentilă rotundă, concavă sau convexă, care se fixează în orbita unui ochi pentru a corecta un defect de vedere. ♦ P. anal. Pansament făcut la un singur ochi. – Din fr. monocle.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONÓCLU ~ri n. 1) Lentilă convexă, care se fixează în orbita ochiului pentru a corecta un defect de vedere. 2) Pansament la un singur ochi. /<fr. monocle
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MONÓCLU s.n. Lentilă care se poartă sprijinită în orbita ochiului pentru a corecta un defect de vedere. ♦ Pansament care acoperă un singur ochi. [< fr. monocle].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONÓCLU s. n. 1. lentilă care se poartă sprijinită în orbita ochiului pentru a corecta un defect de vedere. 2. pansament care acoperă un singur ochi. (< fr. monocle)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MONÓCLU s. (rar) lornion, (pop. și fam.) geam, (pop.) sticlă. (Poartă ~ la ochiul drept.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

monóclu (monócluri), s. n. – Un tip de lentilă pentru un ochi. Fr. monocle.Der. monoclat, adj. (prevăzut cu un monoclu).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

monóclu s. n. (sil. -clu; mf. mon-), art. monóclul; pl. monócluri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink