MONOCLORURÁT, -Ă, monoclorurați, -te, adj. (Chim.; despre substanțe, compuși, molecule) Care are un atom de clor apărut prin clorurare. – După fr. monochloré.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOCLORURÁT, -Ă adj. (despre substanțe, compuși, molecule) cu un atom de clor apărut prin clorurare. (după fr. monochloré)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monoclorurát adj. m., pl. monocloruráți; f. sg. monoclorurátă, pl. monocloruráte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink