3 definiții pentru monoclorbenzen
Enciclopedice
MONOCLORBENZÉN (< mono- + clor + benzen) s. n. Derivat monoclorurat al benzenului, lichid incolor, cu p. f. 132°C și cu miros specific. Se întrebuințează ca intermediar în sinteza organică.
Sinonime
MONOCLORBENZEN s. (CHIM.) clorbenzen.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MONOCLORBENZEN s. (CHIM.) clorbenzen.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: monoclorbenzen
monoclorbenzen substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)