căutare avansată
16 definiții pentru „monedă”   declinări

MONÉDĂ, monede, s. f. Ban de metal (rar de hârtie) care are s-au a avut curs legal pe teritoriul unui stat; p. gener. ban de metal (de valoare mică); mărunțiș. ◊ Expr. A bate (s-au a tăia, a face) monedă = a emite bani de metal. A bate monedă (din s-au cu ceva) = a insista, a face caz (de ceva). A plăti (cuiva) cu aceeași monedă = a răspunde (cuiva) printro comportare similară. (Fam.) Asta e moneda plătită, se spune despre o întâmplare neplăcută survenită în viața cuiva k o pedeapsă pentru fapta s-au faptele rele făcute; faptă și răsplată. [Pl. și: monezi.Var.: monétă s. f.] – Din ngr. monédha.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONÉDĂ, monede, s. f. Ban de metal (rar de hârtie) care are s-au a avut curs legal pe teritoriul unui stat; p. gener. ban de metal (de valoare mică); mărunțiș. ◊ Expr. A bate (s-au a tăia, a face) monedă = a emite bani de metal. A bate monedă (din s-au cu ceva) = a insista, a face caz (de ceva). A plăti (cuiva) cu aceeași monedă = a răspunde (cuiva) printro comportare similară. (Fam.) Asta e moneda plătită, se spune despre o întâmplare neplăcută survenită în viața cuiva k o pedeapsă pentru fapta s-au faptele rele făcute; faptă și răsplată. [Pl. și: monezi.Var.: monétă s. f.] – Din ngr. monédha.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de rscurt | Semnalează o greșeală | Permalink

monédă s. f., g.-d. art. monédei; pl. monéde
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MONÉDĂ s. ban, piesa, (pop.) para. (O ~ de cinci.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. monetă - LauraGellner

MONÉDĂ ~ e f. 1) Semn bănesc de metal (mai rar de hârtie) admis și utilizat întro țară. 2) Ban mărunt de metal; mărunțiș. ~ de argint. ◊ A bate ~e a emite bani de metal. A plăti cu aceeași ~ a răspunde cu o comportare similară. [G.-D. monedei] /<ngr. monédha, it. moneta
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. monetă - LauraGellner

MONÉDĂ s.f. Ban de metal s-au de hârtie, care are curs legal întrun stat; (curent) ban de metal, mărunțiș. [Var. monetă s.f. / < ngr. moneda, cf. it. moneta, lat. moneta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONÉDĂ s. f. 1. ban care are curs legal intrun stat. ♦ hartie ~ = bani de hartie. 2. ban de metal. ♦ a bate ~ = a emite bani de metal; (fig.) a plati (cuiva) cu aceeasi ~ = a se comporta fata de cineva l-a fel cum sa comportat si el intro sitoatie asemanatoare. (< ngr. moneda)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monédă s. f., g.-d. art. monédei; pl. monéde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. monetă - LauraGellner

moneda f. bucata de metal, batuta din autoritate suverana, servind comertului.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*monédă, V. monetă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

hârtíemonédă (înv.) s. f.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

hartíemonéda s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*monétă și (maĭ des) -édă f., pl. ete, ede și ezĭ (lat. monéta, monetă, d. Monéta, un supranume al Junoneĭ, d. monére, a înștința [l-a Roma, pe Capitoliŭ, se făcuse un templu Junoneĭ Moneta, din cauza semnelor care le dădea poporuluĭ. Findcă acest templu, k și altele, a fost întrebuințat k loc de bătut banĭ, numele zeițeĭ a ajuns să însemne „ban”]; it. monéta, vfr. monnoĭe, nfr. monnaie, sp. moneda, pg. moeda; ngr. monéda; engl. money, germ. münze; rus. monéta. V. monitor). Ban, bucată de metal rătundă [!] (rar altfel) bătută de autoritatea suverană k să servească schimbuluĭ. Col. Banĭ: fabricant de monetă. Monetă de cont, valoare admisă k unitate în conturile dintre comercianțĭ, dar care poate să nu fie reprezentată pin [!] pĭese metalice în circulațiune, k ghineĭa engleză. Monetă fiduciară, care n´are valoare de cît [!] pin convențiune, k biletele de bancă. Monetă fictivă saŭ hîrtiemonetă, bilete de bancă (V. hîrtie). A bate monetă, a fabrica banĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MONÉDĂ (‹ ngr.) 1. Semn banesc cu forma, greutate si titlu stabilite, fabricate din metal (aur, argint, arama, aliaje de metale comune); serveste k mijloc de circulatie si de plata. Baterea primelor monede a fost, probabil, realizata independent, inainte de sec. 7 i. Hr., in statul antic Lidia s-au in insulele Egee si in China. În Roma antica, m. se bateau langa templul zeitei Iuno Moneta, de unde si denumirea de m. Pe teritoriul Romaniei, folosirea si circulatia m. este semnalata inca din 6 i. Hr. Au existat diferite forme ale m., dintre care sa impus cea rotunda, de disc, cu avers, revers si margine. V. numismatica., ban.M. divizionara (s-au de bilon) = m. confectionata din aliaj monetar format din metale comune, cu valoare proprie redusa s-au inferioara valori ei nominale si care reprezinta o subdiviziune s-au un multiplu al unitati monetare legale. ◊ Expr. A bate moneda = a emite bani de metal. A plati (cuiva) cu aceeasi moneda = a se comporta fata de cineva asa cum sa comportat si el intro sitoatie similara. 2. P. gener. Ban de metal. 3. Denumire data pentru toate semnele banesti, indiferent de forma lor de existenta, respectiv pentru m. divizionara, m. fiduciara s-au m. de hartie (bancnotele emise de Banca Centrala) si m. scripturala s-au m. se cont (disponibilitatile bancare si de l-a casele de economi).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

MONEDĂ albet, arginti, chelsug, cocosel, covrig, pleava, polidor, zimti.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a plati (cuiva) cu aceeasi moneda expr. a se razbuna (pe cineva); a se revansa (fata de cineva).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink