MONȚIÁN, -Ă, monțieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Primul etaj al eocenului inferior, caracterizat prin faună de gasteropode, lamelibranhiate și foraminifere. 2. Adj. Care aparține monțianului (1), privitor la monțian; din monțian. [Pr.: -ți-an] – Din fr. montien, germ. Montien, engl. Montian.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

MONȚIÁN s.n. (Geol.) Primul etaj al paleocenului sau ultimul etaj al cretacicului superior. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ți-an. / < fr. montien, cf. Mons – oraș în Belgia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONȚIÁN, -Ă adj., s. n. (din) primul etaj al paleocenului (sau ultimul al cretacicului superior). (< fr. montien)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monțián adj. m. (sil. -ți-an), pl. monțiéni (sil. -ți-eni); f. sg. monțiánă, pl. monțiéne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

monțián s. n. (sil. -ți-an)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink