MOMÍȚĂ1, momițe, s. f. (Pop.) Ganglion. ♦ Spec. Glandă de la pieptul și de la gâtul unor animale, din care se prepară anumite mâncăruri. – Din bg. momica.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOMÍȚĂ2, momițe, s. f. (Pop.; în expr.) A umbla cu chichițe și momițe = a încerca să înșele pe cineva. – Et. nec. Cf. momi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOMÍȚĂ3 s. f. v. moimiță.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOMÍȚĂ s. v. ganglion.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
momíță3, momíțe, s.f. (reg.) momeală.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
momíță (momíțe), s. f. – Ganglioni de animale din care se pregătesc mîncăruri. Bg. momici (Candrea; Conev 90). Der. din sb. micina „tumoare” (Cihac, II, 202) nu pare posibilă.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
momíță (anat.) s. f., g.-d. art. momíței; pl. momíțe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POAMA-MOMÍȚEI s. v. vuietoare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOMIȚĂ, momițe, s.f. (În special la pl.) Glande situate în zona pieptului și a gâtului la animale tinere; în gastronomie, momițele de vițel și cele de miel sunt utilizate pentru realizarea de preparate rafinate.
Sursa: DGE
(2003)
|
Adăugată de
gal
| Semnalează o greșeală
| Permalink