opțiuni
2 intrări
6 definiții

Explicative DEX

moloman, ~ă smf, a [At: BRĂESCU, A. 23 / Pl: ~i, ~e / E: moale1] (Reg) 1-2 (Om) leneș și molâu, pierde-vară. 3-4 (Om) prost.

molomán, -că s. (d. moale). Olt. Fam. Bleg, molăŭ, motolog, fără energie.

Enciclopedice

Moloman v. Mal 6.

Arhaisme și regionalisme

moloman, -ncă, molomani, -nce, adj. (reg.) bleg, molâu, fără energie.

Tezaur

MOLOMÁN, -Ă adj. (Regional; și substantivat) (Om) leneș și molîu, pierde-vară (CIAUȘANU, V. 180); (om) prost (PAMFILE, C. 47). Rola era o hantiță molomană, liniștită. BRĂESCU, A. 23. – PI.: molomani -e. – De la moale1.

MOLOMÁNCĂ s. f. (Regional) Molomană. V. m o l o m a n. Cf. SCRIBAN, D. – Pl.: molomance. – Moloman + suf. -că.

Intrare: Moloman
Moloman nume propriu
nume propriu (I3)
  • Moloman
Intrare: moloman
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moloman
  • molomanul
  • molomanu‑
plural
  • molomani
  • molomanii
genitiv-dativ singular
  • moloman
  • molomanului
plural
  • molomani
  • molomanilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)