39 de definiții pentru molid

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOLID, molizi, s. m. Arbore rășinos, din familia pinaceelor, înalt până la 50 de metri, cu coroana piramidală, frunzele aciculare și conuri care atârnă (Picea excelsa). [Var.: molift, (pop.) molidv s. m.] – Cf. alb. molikë.

molid sm [At: CUV. D. BĂTR. I, 293 / V: ~lidf, ~ift (Pl: ~ifți, ~ifzi), ~iv, (reg) molim, molin, molit, ~litv, moliv / Pl: ~izi / E: cf alb molikë] 1 Arbore din familia pinaceelor, înalt până la 50 de metri, cu coroana piramidală, tulpina dreaptă, frunzele în formă de ace, de un verde strălucitor Si: brad, brad-roșu, brad-negru, (reg) molidar (1), molete2 (6) (Picea excelsa). 2 (Rot; Ban, Trs) Pin (Pinus). 3 (Bot; Ban; Trs; șîc ~ mic) Jep (Pinus pumilio). 4 (Bot; Ban, Trs) Tisă (Taxus baccata).

MOLID, molizi, s. m. Arbore rășinos, înalt până la 50 de metri, cu coroana piramidală, cu tulpina dreaptă și cu frunzele în patru muchii, ascuțite (Picea excelsa). [Var.: molift, (pop.) molidv s. m.] – Cf. alb. molikë.

MOLID, molizi, s. m. Arbore rășinos de munte din familia coniferelor, cu frunzele în patru muchii, ascuțite și de un verde strălucitor, întrebuințat ca material de construcție, la fabricarea mobilelor, a hîrtiei etc. (Picea excelsa); brad-negru, brad-roșu. În curînd au să bată din aripi asupra molizilor bătrîni cucoșii sălbatici. SADOVEANU, B. 120. Lîngă biserică sînt doi molizi. I. IONESCU, P. 372. – Variante: molift, molifți (SAHIA, N. 55, ALEXANDRESCU, M. 64), (învechit și popular) molidv (ALECSANDRI, P. P. 299) s. m.

MOLID ~zi m. Arbore rășinos cu coroana piramidală și frunze persistente în formă de ace, al cărui lemn este folosit în industria de celuloză și ca material de construcție. /cf. alb. molikë

molíd, molídv, molívd și molíft m. (alb. *molĭidhă, un col. care înseamnă „lemn întunecat saŭ roș”, molĭikă, brad, de unde și bg. molika, brădișor, molikva, boabe de ĭenupăr). Un fel de brad cu lemnu alb (și inima roșie), care formează cea maĭ mare parte a brădeturilor Româniiĭ și care se întrebuințează la clădirĭ și la facerea instrumentelor și a hîrtiiĭ (ábies [saŭ pícea] excelsa). – În Ml. moliv (Cod. M. N. 97). V. brad.

MOLIDV s. m. v. molid.

MOLIFT s. m. v. molid.

molift m. brad alb al cărui lemn se întrebuințează la clădiri, la instrumente muzicale și la facerea hârtiei (Abies excelsa). [Și molid: bulg. MOLIKA, brădișor (MOLIKVA, boabă de ienupăr)].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOLID s. (BOT.) 1. (Picea abies) brad roșu, (reg.) târș, (Transilv.) sihlă. 2. (Picea excelsa) brad, (reg.) molete, molidar.

MOLID s. (BOT.) 1. (Picea abies) (reg.) tîrș, (Transilv.) sihlă. 2. (Picea excelsa) brad, (reg.) molete, molidar.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MOLÍD (MOLÍFT) s. m. Arbore rășinos din familia pinaceelor, înalt până la 50 m, cu coroana piramidală, frunze aciculare și conuri care atârnă (Picea abies). Frunzele, mugurii, scoarța și rășina au utilizări terapeutice ca antidiareice, antiinflamatorii, antireumatismale, antitusive etc. Lemnul este utilizat în construcții, la fabricarea celulozei și a unor instrumente muzicale, din scoarță se extrag tanin. Poate fi cultivat și în scop ornamental. În România, există păduri de m. în etajul montan și subalpin. Se mai numește brad roșu.

PICEA A. Dietr., MOLID, fam. Pinaceae. Gen originar din regiunile reci și temperate ale emisferei nordice, peste 50 specii, arbori cu coroană piramidală, drepți, cu ramuri dispuse în verticil. Scoarță mai întîi netedă, apoi se crapă mărunt formînd solzi de diferite forme și mărimi. Frunze persistente, în formă de ace în 4 muchii sau plane la unele specii, alterne, sesile, dispuse pe lujeri în spirală, pe niște ridicături maro-închis. Flori monoice: cele femele au formă de con sau elipsoid și sînt constituite dintr-un număr mare de cârpele solzoase cu 2 ovule (apoi semințe) la bază, iar cele mascule, amentiforme, cu un număr mare de stamine, cu cîte 2 saci polinici. Conurile pendente sau reflexe au solzi subțiri, pieloși și bractee neevidente.

Picea abies (L.) Karst. (syn. P. excelsa Link), « Molid, Brad roșu ». Specie la care florile apar în mai, monoice, cele mascule dispuse în întreaga coroană, cele femele erecte, apar spre vîrful coroanei, toate de obicei roșii. Conurile, 3-4 cm grosime, pînă la 15 cm lungime, cilindrice, maro-gălbui, sesile, pendente, solzi subțiri, rombici, emarginați, bractee mici, ascunse. Semințe maro-închis prevăzute cu aripioară. Arbore pînă la 50 m înălțime, permanent verde, coroană piramidal-conică, tulpină dreaptă, cilindrică, scoarță în tinerețe maro-deschis, netedă, la maturitate gri sau gri-roșiatică și se desprinde în solzi subțiri în formă de poligon. Ramuri orizontale sau puțin înclinate spre în jos, dispuse în verticil. Lujerii maro-roșietici, glabrii sau cu cîțiva peri scurți, muguri ovați. Frunze verzi, lucioase, sub formă de ace comprimate, rigide, solitare, în 4 muchii, așezate spiralat pe lujeri pe pernițele proeminente. Se folosește ca arbore ornamental, în parcuri și grădini, izolat, în grupe și masive, în aliniament sau pentru ziduri verzi, garduri vii și pom pentru sărbătorile de iarnă. Ramurile (cetina) rezultate în urma tăierilor în scopuri industriale se folosesc în arta buchetieră ca verdeață.

Picea breweriana S. Wats. Specie originară din S.U.A., California. Înalt pînă la 40 m în habitusul natural, mai mic în cultură. Distins prin ramurile orizontale, lujerii laterali sînt lungi și pedenți. Frunze aciculare, glauce. Conuri oblonge, 11-12 cm lungime, cm lățime, purpurii la început, apoi brune și cu solzi reflecși. Preferă sol proaspăt dar și uscat. Este foarte decorativ.

Picea engelmannii Engelm. « Molid de Arizona ». Specie cu flori roșii. Conuri ovate, lungi pînă la 7 cm, puțin îndoite. Semințe gri-maro, aripa maro. Frunze glauce, aciculare, flexibile fără să înțepe. Lujeri nu prea lungi, muguri tomentoși, rășinoși, cu solzi alipiți. Arbore pînă la 50 m înălțime, cu coroană piramidală, scoarță maro-deschis. Specie încet crescătoare, rezistă la fum, praf și secetă.

Picea glauca Voss (syn. P. alba Link). Specie cu conuri lungi pînă la 6 cm, solzi pieloși, subțiri, gălbui cu marginea nedințată, cu semințe a căror aripă este maro-închis. Acele obtuze, lucioase, destul de groase și tari, mai mult sau mai puțin întinse pe lujeri, îndreptate înainte, glauce. Arbore înalt pînă la 30 m, coroană piramidală, scoarță subțire, se crapă în mici plăci rotunjite. Lujeri glabrii.

Picea omorika Pancic, « Molid sîrbesc ». Specie cu florile femele roșii-închis-mov, cele mascule roșietice. Conuri ovoide, pendule, brune-albăstrui, 3-8 cm lungime, cu solzi lați, rotunjiți și marginea nedințată. Semințe maro-închis, aripate. Acele, pe partea superioară cu două dungi albe, pe cea inferioară verzi- închis, lucioase, cu vîrf scurt, ascuțit. Arbore înalt pînă la 30 m, zvelt. Coroană îngust-piramidală, ramuri lungi pînă la 2 m, fin-pîsloase, dispuse în verticile. Scoarță subțire, cafenie, se desprinde în plăci.

Picea orientalis (Poir.) Link, « Molid de Caucaz ». Specie cu florile femele roșii-închis-mov, cele mascule roșii. Conuri înguste, lungi pînă ia 10 cm, solzi lucioși, marginea nedințată, rotunjită. Frunze aciforme, obtuze, verzi- întunecat, lungi lucioase, drepte, lipsite de flexibilitate, întinse și dense pe lujeri, miros aromatic. Arbore foarte înalt (30-50 m înălțime), coroană piramidală formată din ramuri dispuse dens și neregulat, în verticil, trunchi drept, lujeri pubescenți, maro-închis-roșietici și muguri fără rășină. Rezistă la ger șl secetă.

Picea pungens Engelm., « Molid înțepător ». Specie cu flori femele roșii, cele mascule mov. Conuri cilindrice, la capete mai înguste, pînă la cca 10 cm lungime, la început roșcate apoi brune, solzi moi, subțiri, în formă de romb cu vîrful îngustat, ciuntit, răsfrînt. Frunze aciculare, verzi-albăstrui, argintii, neflexibile, 1-3 cm lungime, 1,15 mm lățime, dispuse dens pe lujeri în toate direcțiile. Arbore, 30-50 m înălțime, scoarță cenușie-închisă, groasă, crăpată, cu lujeri glabrii, muguri nerășinoși.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MOLÍD s. m. 1. Arbore din familia pinaceelor, înalt pînă la 50 de metri, cu coroana piramidală, tulpina dreaptă, frunzele în formă de ace, de un verde strălucitor; brad, brad-roșu, brad-negru, (regional) molidar (1), molete2 (II 1 e)(Picea excelsa). Molidvu (a. 1600-1630). CUV. BĂTR. I, 293. Molifții, brazi ce port răcoarea. ALEXANDRESCU, M. 64. Lîngă biserică sînt doi molizi mari. I. IONESCU, P. 372. Printre brazi, printre molifzi, printre afini și ienuperi. ODOBESCU, S. M, 179. Molidul bătrîn și puternic. COȘBUC, AE. 44. Sub moliftul din dreapta tîrlei ne aștepta masa întinsă. SĂM. III, 122. Porniră împreună într-o pădure deasă de molifți. REBREANU, I. 419. Arare trece o veveriță de pe o cracă de molid pe alta. SADOVEANU, O. X, 465. În curînd au să bată din aripi, asupra molizilor bătrîni, cucoșii sălbatici, id. ib. 572. Nu erau verzi decît cei doi molifți din dreptul ferestrelor. sahia, n. 55, cf. ARGHEZI, V. 17. Printre brazii și molifții înalți și drepți, de un verde-închis, aproape negru, se îndeseau umbrele. V. ROM. IULIE 1954, 36. Să-l încalic să mă duc Cătră sînul munților, La umbra molizilor. POP., ap. GCR II, 306. Cîntă puiul cucului Pe crucea molidvului. ALECSANDRI, P. P. 299. Brazi nalți, molifți uscați. TEODORESCU, P. P. 61. Aduce-și brazi încetinați, Cu molifți alăturați. MÎNDRESCU, L. P. 212. Du-te dor de la izvor Și-mi despică molidu, Nu-mi despica sufletu. DOINE, 101, cf. 98. Cîntă cucul din molizi. RETEGANUL, CH. 32. Sus în vîrful muntelui, în poalele moliftului, E un rîu repede. PĂSCULESCU, L. P. 52, cf. 57. Foaie verde lemn molid Cît e lumea și pămîntu Nu te ie cine ți-e gîndu. ȘEZ. III, 20, cf. IV, 135. 2. (Ban. și sudul Transilv.) Numele mai multor specii de conifere: a) pin (Pinus). ALR I 1949; b) (și în sintagma molid mic, BARCIANU) jep (Pinus pumilio). ALR I 1 947/77, cf. ALR SN III h 626/64; c) tisă ( Taxus baccata). Cf. ALR I 1 923/65, 69, 90, 283. – Pl.: molizi. – Și: molídv, molídf (BARCIANU), molift (pl. molifți și molifzi), (regional) molít (ALR SN III h 623/130), molítv (ib. h 623/105), moliv (ALR I 1 923/283, ALR SN III h 623/310), molím (VÎRCOL, V. .96), molín (H XVIII 40, ALR SN III h 623) s. m. – Cf. alb. m o l i k ë.

Intrare: molid
substantiv masculin (M5)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molid
  • molidul
  • molidu‑
plural
  • molizi
  • molizii
genitiv-dativ singular
  • molid
  • molidului
plural
  • molizi
  • molizilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M5)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molivd
  • molivdul
  • molivdu‑
plural
  • molivzi
  • molivzii
genitiv-dativ singular
  • molivd
  • molivdului
plural
  • molivzi
  • molivzilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moliv
  • molivul
  • molivu‑
plural
  • molivi
  • molivii
genitiv-dativ singular
  • moliv
  • molivului
plural
  • molivi
  • molivilor
vocativ singular
plural
molitv
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
molin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
molim
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
molidf
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molift
  • moliftul
  • moliftu‑
plural
  • molifți
  • molifții
genitiv-dativ singular
  • molift
  • moliftului
plural
  • molifți
  • molifților
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molidv
  • molidvul
  • molidvu‑
plural
  • molidvi
  • molidvii
genitiv-dativ singular
  • molidv
  • molidvului
plural
  • molidvi
  • molidvilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

molid, molizisubstantiv masculin

  • 1. Arbore rășinos, din familia pinaceelor, înalt până la 50 de metri, cu coroana piramidală, frunzele aciculare și conuri care atârnă (Picea excelsa). DEX '09 DLRLC
    • format_quote În curînd au să bată din aripi asupra molizilor bătrîni cucoșii sălbatici. SADOVEANU, B. 120. DLRLC
    • format_quote Lîngă biserică sînt doi molizi. I. IONESCU, P. 372. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.