MOLETIERĂ, moletiere, s. f. (Astăzi rar) Obiect de îmbrăcăminte militară format dintr-o fâșie de stofă, cu care se înfășoară pulpa piciorului, peste pantalon, de la gleznă până sub genunchi. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. molletière.

moletieră sf [At: TEODOREANU, M. II, 346 / P: ~ti-e~ / Pl: ~re / E: fr molletière] (Mpl) Fâșie lungă de stofă cu care se înfășoară pulpa piciorului, peste pantalon, de la gleznă până sub genunchi, folosită în vechea uniformă militară.

MOLETIERĂ, moletiere, s. f. Obiect de îmbrăcăminte militară format dintr-o fâșie de stofă, cu care se înfășoară pulpa piciorului, peste pantalon, de la gleznă până sub genunchi. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. molletière.

MOLETIERĂ, moletiere, s. f. Obiect de îmbrăcăminte format dintr-o fîșie lungă și lată de stofă, cu care se înfășoară pulpa piciorului, pe deasupra pantalonului, de la încălțăminte pînă la genunchi, folosit mai ales de soldați, în trecut. Moletierele le strîngeau gleznele ca niște cătușe. CAMILAR, N. I 7.

MOLETIERĂ s.f. Fîșie de stofă cu care se înfășoară pulpa piciorului pe deasupra pantalonului. [Pron. -ti-e-. / < fr. molletière].

MOLETIERĂ s. f. fâșie de stofă cu care se înfășoară pulpa piciorului pe deasupra pantalonului. (< fr. molletière)

MOLETIERĂ ~e f. mai ales la pl. Fiecare dintre cele două fâșii lungi de stofă cu care se înfășura pulpa piciorului, peste pantaloni (întrebuințată cândva, mai ales, în vechea uniformă militară). [Sil. -ti-e-] /<fr. molletiere

moletieră (desp. -ti-e-) s. f., g.-d. art. moletierei; pl. moletiere

moletieră (-ti-e-) s. f., g.-d. art. moletierei; pl. moletiere

moletieră s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. moletierei; pl. moletiere

moletieră

MOLETIÉRĂ s. f. (Mai ales la pl.) Fîșie lungă de stofă cu care se înfășoară pulpa piciorului, peste pantalon, de la gleznă pînă sub genunchi, folosită mai ales în vechea uniformă militară. Moletierele cenușii infășurau picioare lungi, frumos croite. TEODOREANU, M. II, 346. Moletierele le strîngeau gleznele ca niște cătușe. CAMILAR, N. I, 7. Te prefaci că-ți legi moletiera și rămîi trei pași în urmă. id. ib. 414. Moletierele decolorate atîrnau într-o parte, din pricina șireturilor scurte și prost înnodate. V. ROM. mai 1957, 49. Numai moletierele și le înfășură mai pe îndelete, ca să. nu-l strîngă prea tare. BENIUC, M. C. I, 261. - Pronunțat: -ti-e-. - Pl.: moletiere. – Din fr. molletière.