MOLESTÁRE, molestări, s. f. Acțiunea de a molesta și rezultatul ei. – V. molesta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MOLESTÁRE s.f. Acțiunea de a molesta și rezultatul ei; brutalizare, lovire; molestație. [< molesta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MOLESTÁRE s. v. bruscare, brutalizare, maltratare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

molestáre s. f., g.-d art. molestării; pl. molestări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MOLESTÁ, molestez, vb. I. Tranz. (Livr.) A brutaliza, a maltrata. ♦ A provoca neplăceri, a șicana, a necăji, a sâcâi. – Din lat. molestare, fr. molester, germ. molestieren.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MOLESTÁ vb. I. tr. 1. A brutaliza. 2. A necăji; a vexa, a jigni. [< fr. molester, cf. lat. molestare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MOLESTÁ vb. tr. 1. a brutaliza, a lovi. 2. a necăji; a vexa, a jigni. (< fr. molester, lat. molestare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MOLESTÁ vb. v. brusca, brutaliza, maltrata, sâcâi, șicana.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

molestá vb., ind. prez. 1 sg. molestéz, 3 sg. și pl. molesteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink