opțiuni
4 definiții pentru molebnic

Explicative DEX

molebnic sm [At: (a. 1660) URICARIUL, V, 228/26 / Pl: ~ici / E: slv молебьникъ] (Îvt) Titlu pe care îl purtau membrii clerului oficiant.

Etimologice

molebnic (-ci), s. m. – Preot. Sl. molĭbnikŭ. Sec. XVII, slavism cult, ca și molenie, s. f. (înv., rugăciune), din sl. moljenije. Cf. moliftă.

Enciclopedice

MOLÉBNIC (< sl.) s. n. Carte religioasă cuprinzând slujbele bisericești oficiate în împrejurări solemne.

Tezaur

MOLÉBNIC s. m. (Învechit) Titlu pe care îl purtau membrii clerului oficiant. Preaosfințitului. . . nostru molebnic, chir Sava, arhiepiscop i mitropolit Sucevii (a. 1660). URICARIUL, V, 228/26. – Pl.: molebnici. – Din slavonul молебьникъ.

Intrare: molebnic
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molebnic
  • molebnicul
  • molebnicu‑
plural
  • molebnici
  • molebnicii
genitiv-dativ singular
  • molebnic
  • molebnicului
plural
  • molebnici
  • molebnicilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)