8 definiții pentru molcomeală
Explicative DEX
MOLCOMEALĂ s. f. (Rar) Faptul de a fi molcom; încetineală. – Molcom + suf. -eală.
molcomeală sf [At: CONTEMP. 1951, nr. 244, 2/2 / Pl: ~eli / E: molcomi + -eală] (Rar) 1 Lipsă de asprime. 2 Lipsă de tărie, de forță. 3 Lipsă de grabă Si: încetineală, tărăgănare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOLCOMEALĂ, molcomeli, s. f. (Rar) Faptul de a fi molcom; încetineală. – Molcom + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MOLCOMEALĂ, molcomeli, s. f. Încetineală, potolire; zăbavă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
molcomeală (rar) s. f., g.-d. art. molcomelii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
molcomeală (rar) s. f., g.-d. art. molcomelii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
molcomeală s. f., g.-d. art. molcomelii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
MOLCOMEÁLĂ s. f. (Rar) Faptul de a fi molcom (în acțiuni); lipsă de grabă, încetineală, tărăgănire. Există. . . în descrierea izbucnirii și desfășurării răscoalelor o molcomeală în povestire. CONTEMP. 1951, nr. 244, 2/2. – Molcomi + suf. -eală.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
molcomeală, molcomelisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a fi molcom. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: potolire zăbavă încetineală
etimologie:
- Molcom + -eală. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.