MÓIMĂ, moime, s. f. (Înv. și reg.) Maimuță. – Din magh. majom.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de baron | Semnalează o greșeală | Permalink

MÓIMĂ s. v. maimuță, scrofulă, scurtă, uimă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

móimă (maimuță, umflătură) s. f. (sil. moi-), g.-d. art. móimei; pl. móime
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink