MIXOMICETĂ, moxomicete, s. f. (La pl.) Încrengătură de plante inferioare, constituind mase gelatinoase informe, care se hrănesc cu substanțe organice vegetale în descompunere; (și la sg.) plantă din această încrengătură. – Din fr. myxomycètes.

mixomicete sfp [At: DEX / E: fr myxomycètes] (Bot) Ordin de ciuperci inferioare, constituite în mase gelatinoase, mobile, care se hrănesc cu vegetale în descompunere.

MIXOMICETE s. f. pl. Încrengătură de plante inferioare, constituind mase gelatinoase informe, care se întâlnesc pe substanțe organice vegetale în descompunere. – Din fr. myxomycètes.

MIXOMICETE s.f.pl. Ordin de ciuperci inferioare, constituind mase gelatinoase, informe, mobile, care se hrănesc cu vegetale în descompunere; (la sg.) Ciupercă din acest ordin. [< fr. myxomycètes, cf. gr. myxa – mucozitate, mykes – ciupercă].

MIXOMICETE s. f. pl. clasă de ciuperci inferioare, mase gelatinoase, care se hrănesc cu vegetale în descompunere. (< fr. myxomycètes)

mixomicetă s. f., g.-d. art. mixomicetei; pl. mixomicete

mixomicetă s. f., g.-d. art. mixomicetei; pl. mixomicete

mixomicete s. f. pl.

MIXO-₁ „mucus, mucozitate, mucilagiu”. ◊ gr. myxa „mucozitate” > fr. myxo-, germ. id., engl. id. > rom. mixo-. □ ~cit (v. -cit), s. n., celulă mare, poliedrică sau stelată, din țesutul mucilaginos; ~ficee (v. -ficee), s. f. pl., clasă de cianofite; ~id (v. -id), adj., cu aspect de mucus; ~micete (v. -micete), s. f. pl., grup de plante inferioare, cuprinzînd indivizi la care aparatul vegetativ este un plasmodiu; ~poieză (v. -poieză), s. f., secreție de produse mucilaginoase; ~ree (v. -ree), s. f., secreție excesivă și mucilaginoasă a intestinului; ~scopie (v. -scopie), s. f., perversiune sexuală constînd în plăcerea de contemplare a actului sexual; ~spor (v. -spor), s. m., corpuscul reproducător, specific mixomicetelor; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., corp de fructificare la mixomicete; ~zom (v. -zom), s. m., celulă amiboidală haploidă din ciclul evolutiv al mixomicetelor, formată din zoospori prin pierderea flagelilor.

MIXOMICÉTE (< fr. {i}; {s} gr. myxa „mucus” + mykes „ciupercă”) s. f. pl. (BOT.) Încrengătură de plante inferioare, saprofite, lipsite de clorofilă, cu corpul format dintr-un plasmodiu gelatinos inform, mobil, alb, galben, roșu etc. (Myzophyta). Se hrănesc cu substanțe vegetale în descompunere.