opțiuni
  • info
3 intrări
7 definiții

Explicative DEX

MISTACOCET, -Ă, mistacoceți, -te, adj., s. m., s. n. 1. Adj., s. m. (Pește) fără dinți. 2. S. n. (La pl.) Specie de cetacee asemănătoare balenei; (și la sg.) animal din această specie. – Din fr. mystacocète.

mistacocet sn[1] [At: DN3 / Pl: ~te / E: fr mystacocètes] 1 (Lpl) Specie de cetacee fără dinți, reprezentată prin balene. 2 (Șls) Animal din specia mistacocete (1). corectat(ă)

  1. În original: mistacocetă sn. — cata

MISTACOCET, -Ă, mistacoceți, -te, adj., subst. 1. Adj., s. m. (Pește) fără dinți. 2. S. n. (La pl.) Specie de cetacee asemănătoare balenei; (și la sg.) animal din această specie. – Din fr. mystacocètes.

MISTACOCET, -Ă I. adj. (despre pești) fără dinți. II. s. n. pl. subordin de cetacee fără dinți: balene. (< fr. mystacocète/s/)

MISTACOCETE s.n.pl. Specie de cetacee fără dinți, reprezentate prin balene: (la sg.) animal din această specie. [Sg. mistacocet, -ă. / < fr. mystacocètes, cf. gr. mystax – mustață, ketos – cetaceu].

Ortografice DOOM

mistacocet adj. m., s. m., s. n., pl. mistacoceți; f. sg. mistacocetă, pl. mistacocete

Jargon

MISTACO- „mustață”. ◊ gr. mystax, akos „barbă, mustață” > fr. mystaco-, engl. id. > rom. mistaco-. □ ~cete (v. -cete), s. n. pl., specie de cetacee fără dinți, avînd ca reprezentant balena.

Intrare: mistacocet (adj.)
mistacocet1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mistacocet
  • mistacocetul
  • mistacocetu‑
  • mistacocetă
  • mistacoceta
plural
  • mistacoceți
  • mistacoceții
  • mistacocete
  • mistacocetele
genitiv-dativ singular
  • mistacocet
  • mistacocetului
  • mistacocete
  • mistacocetei
plural
  • mistacoceți
  • mistacoceților
  • mistacocete
  • mistacocetelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: mistacocet (balenă)
mistacocet3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mistacocet
  • mistacocetul
  • mistacocetu‑
plural
  • mistacocete
  • mistacocetele
genitiv-dativ singular
  • mistacocet
  • mistacocetului
plural
  • mistacocete
  • mistacocetelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: mistacocet (pește)
mistacocet2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mistacocet
  • mistacocetul
  • mistacocetu‑
plural
  • mistacoceți
  • mistacoceții
genitiv-dativ singular
  • mistacocet
  • mistacocetului
plural
  • mistacoceți
  • mistacoceților
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mistacocet, mistacocetăadjectiv

  • 1. Fără dinți. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

mistacocet, mistacocetesubstantiv neutru

  • 1. (la) plural Specie de cetacee asemănătoare balenei. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN MDN '00 DETS
    • 1.1. (la) singular Animal din această specie. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
etimologie:

mistacocet, mistacocețisubstantiv masculin

  • 1. Pește fără dinți. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.