error
Nu aveți privilegii suficiente pentru a accesa această pagină.
5 definiții pentru mirodea

Explicative DEX

mirodea sf [At: H VII, 480 / E: mirodenie css, cf gr μυρωδία] 1 Plantă erbacee din familia cruciferelor cu flori liliachii, plăcut mirositoare Si: muștarul-stâncilor, sibiog (Hesperis alpina). 2 Plantă erbacee din familia cruciferelor cu flori albe, plăcut mirositoare (Hesperis nivea).

Sinonime

MIRODEA s. (BOT.; Hesperis alpina) (reg.) sibiog, muștarul-stâncilor.

mirodea s.f. (bot.) Hesperis alpina; <reg.> muștarul-stâncilor (v. muștar), șibiog.

MIRODEA s. (BOT.; Hesperis alpina) (reg.) sibiog, muștarul-stîncilor.

Tezaur

MIRODEÁ s. f. Numele a două plante erbacee din familia cruciferelor, una cu flori liliachii, frumos mirositoare, m u ș t a r u l s t î n c i l o r, s i b i o g (Hesperis alpina), alta cu flori albe, plăcut mirositoare (Hesperis nivea). Cf. H VII 480, PANȚU, PL. - De Ia mirodenie, cu schimbare de sufix. Cf. gr. μ ν ρ ω δ ί α.

Intrare: mirodea
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mirodea
  • mirodeaua
plural
  • mirodele
  • mirodelele
genitiv-dativ singular
  • mirodele
  • mirodelei
plural
  • mirodele
  • mirodelelor
vocativ singular
plural