mirídă, miride s. f. Fiecare dintre bucățele mici pe care preotul, când proscomidește, le scoate cu copia din prescură (în formă de triunghi) și pe care le așază pe disc în jurul agnețului pentru pomenirea Maicii Domnului (1), a sfinților (9), a episcopului local, a cârmuitorului statului și și a ctitorilor (3), firimiturile mici fiind pentru pomenirea viilor și a morților. [Var.: merídă s. f.] – Din gr. merida.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink