mirișug sn [At: (a. 1690) IORGA, S. D. XII, 234 / V: amirișug, ~șâg, ~șig, ~rușag / Pl: ~uri / E: mg nyereség] (Mg; Trs) 1 Câștig. 2 Dobândă. 3 (Îe) A umbla în ~ A umbla după afaceri.

mirișâg sn vz mirișug

mirișig sn vz mirișug

mirușag sn vz mirișug

MIRIȘUG s. v. beneficiu, câștig, profit, venit.

mirișug s.n. (econ.; reg.) v. Beneficiu. Câștig. Emolument. Profit. Venit¹.

mirișug s. v. BENEFICIU. CÎȘTIG. PROFIT. VENIT.

MIRIȘUG s. n. (Maghiarism, în Transilv.) Venit, cîștig, profit; dobîndă. Pre minunțel socotind. . . aceluie va fi mirișugul (a. 1690). IORGA, S. D. XII, 234, cf. LB, DDRF, MÎNDRESCU, UNG. 90. ◊ E x p r. A umbla în mirișug = a umbla după afaceri, a căuta profituri. Com. din DÎRJA-CLUJ. - Pl.: mirișuguri. - Și: mirișíg (KLEIN, D. 102), mirișîg (id. ib.), mirușăg (id. ib), amirișúg (id. ib.), amirușág (id. ib.) s. n. – Din magh. nyereség.