2 intrări
22 de definiții

Explicative DEX

MIRESMARE, miresmări, s. f. (Rar) Acțiunea de a miresma și rezultatul ei. – V. miresma.

miresmare sf [At: DEX / Pl: ~mări / E: miresma] Înmiresmare.

MIRESMARE, miresmări, s. f. Acțiunea de a miresma și rezultatul ei. – V. miresma.

MIRESMA, miresmez, vb. I. Tranz. (Rar) A înmiresma. – Din mireasmă.

MIRESMA, miresmez, vb. I. Tranz. (Rar) A înmiresma. – Din mireasmă.

mirăzmi v vz miresma

miresma [At: (a. 1700) BV I, 394 / V: ~ezma, (înv) ~răzmi, ~mi, ~ezmi / Pzi: ~mez / E: mireasmă] 1 vt A înmiresma. 2 vi (Rar; d. mirosuri, parfumuri, adieri) A se împrăștia.

miresmi v vz miresma

mirezma v vz miresma

mirezma v vz miresma

mirezmésc v. intr. (d. mireazmă). Vechĭ. Rar. Miros. V. tr. Parfumez.

Ortografice DOOM

miresmare (rar) s. f., g.-d. art. miresmării; pl. miresmări

miresmare (rar) s. f., g.-d. art. miresmării; pl. miresmări

miresmare s. f., g.-d. art. miresmării; pl. miresmări

miresma (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. miresmez, 3 miresmea; conj. prez. 1 sg. să miresmez, 3 să miresmeze

miresma (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 miresmea

miresma vb., ind. prez. 1 sg. miresmez, 3 sg. și pl. miresmea

Sinonime

MIRESMARE s. v. îmbălsămare, înmiresmare, parfumare.

miresmare s.f. (pop.) v. Îmbălsămare. Înmiresmare. Odorizare. Parfumare.

miresmare s. v. ÎMBĂLSĂMARE. ÎNMIRESMARE. PARFUMARE.

MIRESMA vb. v. îmbălsăma, înmiresma, parfuma.

miresma vb. I. tr. (pop.; despre flori, parfumuri etc.; compl. indică aerul, atmosfera sau spații, încăperi etc.) v. Îmbălsăma. Înmiresma. Odoriza. Parfuma.

miresma vb. v. ÎMBĂLSĂMA. ÎNMIRESMA. PARFUMA.

Tezaur

MIRESMA vb. I. 1. T r a n z. A umple de miresme (1); a înmiresma, a îmbălsăma, a parfuma. Înflorind cu florile ceale bine mirositoare au mirăzmit toată lumea (a. 1 700). BV I, 394. Florile lămîei. . . tot aerul îl bine mirezmea. ȚICHINDEAL, F. 270/16. [Rufele] le spălau prea frumos, le și miresmeau cu flori. GORJAN, H. IV, 169/13, cf. BUL. FIL. III, 74, 188. ◊ (Prin sinecdocă) Grădina mirezmează cu pătrunjel mărunt. LESNEA, P. E. 29. ◊ F i g. Au mirezmit sufletele oamenilor. VARLAAM, C. 487. 2. Intranz. (Despre mirosuri, parfumuri, adieri) A se împrăștia, a se răspîndi. Mirezmea boarea moscului și a ambrei. BĂRAC, ap. TDRG. – Prez. ind.: miresmez. – Și: mirezmá vb. I, (învechit) miresmí, mirezmi, mirăzmí vb. IV. – V. mireasmă.

Intrare: miresmare
miresmare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miresmare
  • miresmarea
plural
  • miresmări
  • miresmările
genitiv-dativ singular
  • miresmări
  • miresmării
plural
  • miresmări
  • miresmărilor
vocativ singular
plural
Intrare: miresma
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • miresma
  • miresmare
  • miresmat
  • miresmatu‑
  • miresmând
  • miresmându‑
singular plural
  • miresmea
  • miresmați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • miresmez
(să)
  • miresmez
  • miresmam
  • miresmai
  • miresmasem
a II-a (tu)
  • miresmezi
(să)
  • miresmezi
  • miresmai
  • miresmași
  • miresmaseși
a III-a (el, ea)
  • miresmea
(să)
  • miresmeze
  • miresma
  • miresmă
  • miresmase
plural I (noi)
  • miresmăm
(să)
  • miresmăm
  • miresmam
  • miresmarăm
  • miresmaserăm
  • miresmasem
a II-a (voi)
  • miresmați
(să)
  • miresmați
  • miresmați
  • miresmarăți
  • miresmaserăți
  • miresmaseți
a III-a (ei, ele)
  • miresmea
(să)
  • miresmeze
  • miresmau
  • miresma
  • miresmaseră
mirăzmi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mirezma
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mirezmi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
miresmi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

miresmare, miresmărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi miresma DEX '98 DEX '09

miresma, miresmezverb

etimologie:
  • mireasmă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.