MINIÉR, -Ă, minieri, -e, adj. Care ține de mină¹ (1), privitor la mină¹. ♦ În care se găsesc (multe) mine¹, în care se practică mineritul. [Pr.: -ni-er] – Din fr. minier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

MINIÉR ~ă (~i, ~e) Care ține de mină; propriu minelor. Industrie ~ă. [Sil. -ni-er] /<fr. minier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MINIÉR, -Ă adj. 1. Referitor la mine¹ (1), de mine. 2. În care se găsesc mine, în care se practică mineritul. [Pron. -ni-er. / < fr. minier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MINIÁ, miniéz, vb. I. Tranz. A ilustra cu miniaturi. (din it. miniare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

MINIÉR, -Ă adj. I. referitor la mine¹ (1), de mine. 2. în care se găsesc mine. (< fr. minier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MINIÉRĂ s. v. mină, minereu, ocnă, subteran.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

miniá vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 3 sg. miniáză, 1 pl. miniém (sil. -ni-em); conj. prez. 3 sg. și pl. miniéze; ger. miniínd (sil. -ni-ind)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

miniér adj. m. (sil. -ni-er), pl. miniéri; f. sg. miniéră, pl. miniére
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

Minia = Minyas.
Sursa: Mitologic (1969) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink