opțiuni
  • info
2 intrări
9 definiții

Explicative DEX

MILUI, miluiesc, vb. IV. Tranz. 1. A da cuiva de pomană. ♦ Spec. (Înv.) A face o danie; a dărui. 2. A se arăta milostiv (1) față de cineva; a se îndura de cineva. – Din sl. milovati.

A MILUI ~iesc tranz. (persoane) 1) A trata în semn de milă. 2) A înconjura de atenție manifestând milă. /<sl. milovati

Ortografice DOOM

milui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. miluiesc, imperf. 3 sg. miluia; conj. prez. 3 sg. și pl. miluiască

Sinonime

MILUITE s. pl. v. iele.

miluite s.f. pl. (mitol. pop.; reg.) v. Drăgaice (v. drăgaică). Iele. Joimărițe (v. joimăriță).

miluite s. pl. v. IELE.

MILUI vb. v. ajuta.

MILUI vb. v. absolvi, alinta, conjura, cruța, dezmierda, ierta, implora, îndura, milostivi, mângâia, salva, scăpa, scuti.

milui vb. IV. 1 tr. (bis.; despre Dumnezeu sau despre sfinți; compl. indică oameni) a ajuta, <înv. și pop.> a vedea, <înv.> a proslăvi. Numai Dumnezeu l-a miluit să scape de boală. 2 tr. (pop.; compl. indică oameni) v. Adjura. Conjura. Implora. 3 tr. (înv.; compl. indică oameni; urmat de determ. introduse prin prep. „de”) v. Absolvi. Cruța. Dezlega. Ierta. Scuti. 4 tr. (înv.; compl. indică ființe) v. Alinta. Dezmierda. Mângâia. Răsfăța. 5 refl. (înv.; despre oameni) v. Îndura. Milostivi. 6 tr., refl. (înv.; compl. sau sub. indică ființe; adesea urmat de determ. introduse prin prep. „de”, „din”, „de la”) v. Salva. Scăpa.

Intrare: miluite
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — —
plural
  • miluite
  • miluitele
genitiv-dativ singular — —
plural
  • miluite
  • miluitelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: miluit
miluit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miluit
  • miluitul
  • miluitu‑
  • miluită
  • miluita
plural
  • miluiți
  • miluiții
  • miluite
  • miluitele
genitiv-dativ singular
  • miluit
  • miluitului
  • miluite
  • miluitei
plural
  • miluiți
  • miluiților
  • miluite
  • miluitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

milui, miluiescverb

  • 1. A da cuiva de pomană. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu numai că n-a miluit în viața lui pe nimeni, dar el lua... și bucățica de pîine din gura orfanului. VLAHUȚĂ, O. A. 215. DLRLC
    • format_quote Îi miluia cîte-o vecină bună cu cîte ceva. RETEGANUL, P. I 42. DLRLC
    • format_quote Eu sînt cerșitoriul pe care l-ai miluit colo la pod. CREANGĂ, P. 300. DLRLC
  • 2. A se arăta milostiv față de cineva; a se îndura de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Doamne, miluiește și iartă pre păcătoasa Calipso! NEGRUZZI, S. I 220. DLRLC
    • 2.1. rar A solicita mila cuiva, a cere îndurarea cuiva. DLRLC
      • format_quote Fata-ngălbinea Tot mai tare... mă-sa-n rugare Pe toți sfinții miluia. COȘBUC, P. II 214. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: milui. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.