MILLERÍT, millerite, s. n. Sulfură naturală de nichel, de culoare galbenă ca alama și cu luciu metalic puternic. – Din fr. millérite.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MILLERÍT s.n. (Min.) Sulfură naturală de nichel. [< fr. millérite].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

millerít s. n. [ll pron. l], pl. milleríte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink