milițea sf [At: PANȚU, PL. / Pl: ~ele / E: nct] 1 Plantă erbacee cu frunze ascuțite, așezate în rozete și cu flori mici roz Si: iarbă-roșioară (Silene acaulis) 2 Plantă erbacee cu flori albe-verzui, aplecate (Silene nutans).

milițea (plantă) s. f., art. milițeaua, g.-d. art. milițelei; pl. milițele

milițea (plantă) s. f., art. milițeaua, g.-d. art. milițelei; pl. milițele, art. milițelele

milițea s. f., art. milițeaua, g.-d. art. milițelei; pl. milițele

MILIȚEA s. (BOT.; Silene acaulis) (reg.) iarbă-roșioară.

milițea s.f. (bot.) 1 Silene acaulis; <reg.> iarbă-roșioară. 2 Silene nutans; <reg.> lipicioasă (v. lipicios), lipitoare-păsărească (v. lipitor).

MILIȚEA s. (BOT.; Silene acaulis) (reg.) iarbă-roșioară.

MILIȚEÁ s. f. 1. Plantă erbacee cu frunze ascuțite, așezate în rozete și cu flori mici de culoare roz; iarbă-roșioară (Silene acaulis). Cf. PANȚU, PL., DM. 2. Plantă erbacee cu flori albe-verzui plecate în jos (Silene nutans). Cf. PANȚU, pl. – Pl.: milițele. – Etimologia necunoscută.