MIELÚȚ, -Ă, mieluți, -e, s. m. și f. Mielușel (1). – Miel + suf. -uț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MIELÚȚ s. (ZOOL.) mielușel, mielușor, (rar) mieluș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mielúț s. m., pl. mielúți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink